Avantajele desfacerii casatoriei pe cale judecatoreasca

Legiuitorul a dat posibilitatea sotilor, in caz de divort, in raport de dispozitiile art.373 Cod Civil, sa urmeze procedura desfacerii casatoriei , in urmatoarele variante :

1. Prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot.

Divortul prin acord poate fi pronuntat de instanta de judecata sau poate fi constatat pe cale administrativa, de ofiterul de stare civila sau de notarul public. Procedura divortului pe cale administrativa va fi initiata in localitatea de la locul casatoriei sau la locul ultimei locuinte comune a sotilor.
Daca in cazul divortului administrativ partile trebuie sa fie prezente personal, in cazul divortului judiciar, partile pot fi reprezentate prin mandatar avocat in anumite situatii prevazute de lege, cum ar fi situatia in care sotul are resedinta in strainatate.
Divortul pe cale amiabila pronuntat de catre instanta judecatoreasca prezinta o serie de avantaje:

• Sotul/sotia care are resedinta in strainatate poate fi reprezentat in proces prin mandatar avocat, cu procura judiciara speciala acordata avocatului, fara a fi nevoit sa fi prezent. În cazul divorțului administrativ sotii trebuie sa fie prezenti personal in fata ofiterului de stare civila sau a notarului public pentru a-si exprima consintamantul în scopul desfacerii casatoriei.
• In fata instantei de judecata, avocatul poate reprezenta cu procura judiciara speciala pe ambii soti in procesul de divort in situatia in care amandoi sotii au resedinta in strainate. In acest fel, sotii economisesc timp, costuri si se evita deplasarea acestora in tara pentru procedura de divort.
• Atat timp cat sotii se inteleg cu privire la toate aspectele care tin de desfacerea casatoriei, inclusiv cu privire la relatiile ulterioare a sotilor cu minorii, instanta de judecata, poate pronunta divortul la primul termen de judecată. In fata ofiterului de stare civila nu se poate pronunta divortul daca exista copii minori.
• In situatia desfacerii casatoriei prin acord, in cazul în care ambii soti nu mai au locuinta in tara, legea dă posibilitatea părților să alegă de comun acord orice instanta (judecatorie) din tara, ca instanta competentă, care sa pronunte divortul. In lipsa unui asemenea acord, cererea de divort este de competenta Judecatoriei Sectorului 5 Bucuresti.
• In ceea ce priveste costurile, la instanta de judecata sotul/sotii datoreaza o taxa judiciara de timbru in cuantum de 200 lei la care se adauga onorariu de avocat, pe calea administrativa tarifele pot fi variate.

2.  Din culpa, atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Divortul din culpa poate fi pronuntat doar de catre instanta de judecata. Stabilirea culpei in destramarea casatoriei este extrem de importanta intr-un proces de divort, intrucat genereaza consecinte de ordin patrimonial precum si consecinte in raporturile sot-copii dupa incetarea casatoriei. Astfel, raportat la probatoriul administrat, instanta poate pronunta un divort fie din culpa exclusiva a unuia dintre soti, fie din culpa comuna a sotilor, chiar daca numai unul dintre soti a facut cerere de divort.
Ca noutate legislativa, Noul Cod Civil prevede posibilitatea continuarii actiunii de divort pe motiv de culpa. Astfel, daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort. O astfel de actiune continuata este admisa numai daca instanta constata culpa exclusiva a sotului parat.
Intr-un proces de divort pe motiv din culpa sunt foarte importante apararile pe care le face sotul/sotia. In raport de cum se stabileste culpa, sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu material sau moral prin desfacerea casatoriei, poate cere si obtine despagubiri de la sotul vinovat pentru desfacerea căsătoriei. Pe langa aceste despagubiri, in situatia in care divortul de pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie compensatorie, care sa compenseze dezechilibrul material, pe care divortul l-ar determina asupra conditiile de viata ale soțului nevinovat de desfacerea căstoriei. Prestatia compensatorie se poate acorda numai daca casatoria a durat cel putin 20 ani.
Pronuntarea divortului din culpa exclusiva a unuia dintre soti are consecinte negative cu privire la obligatia de intretinere din partea celuilalt sot, in sensul ca sotul din a carui culpa exclusiva s-a pronuntat divortul nu mai poate beneficia de dreptul la intretinere din partea celuilalt sot, in situatia in care ar exista un asemnea drept.
Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusivă s-a desfacut casatoria.
Taxa de timbru datorata pentru introducerea unei cereri de divort intemeiata pe acest caz este de 100 lei.

3. Din motive de separatie in fapt, divorțul poate fi pronunțat la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani.

In aceasta situatie, instanta de judecata va pronunta divortul din culpa sotului reclamant, cu exceptia situatiei in care paratul declara ca este de acord cu divortul, situatie in care divortul se pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.
Taxa de timbru datorata pentru introducerea unei cereri de divort intemeiata pe acest caz este de 100 lei.

4. Din motive de sanatate, divorțul poate fi pronunțat, la cererea soțului care face dovada imposibilității continuării casatoriei.

In aceasta situatie, instanta de judecata va pronunta divortul fara a face mentiune despre culpa sotilor in desfacerea casatoriei. Pentru a fi admisa o cerere de divort pe motive de sanatate, sotul reclamant trebuie sa dovedeasca cu inscrisuri medicale: existenta unei stari precare de sanatate, starea de sanatate impiedică continuarea casatoriei, sa existe o legatura de cauzalitate intre starea de sanatate a sotului si imposibilitatea continuarii casatoriei.
Taxa de timbru datorata pentru introducerea unei cereri de divort intemeiata pe acest caz este de 50 lei.

5. Competenta teritoriala in situatia divortului cu element de extraneitate

Competența instantei de judecata în judecarea cererii de divort este guvernată de către legislaţia aplicabilă la nivelul Uniunii Europene, legislatie care se impune cu prioritate față de dreptul intern.  Astfel, in raporturile juridice cu element de extraneitate, cum ar fi, cu titlu de exemplu, situatia in care cel putin unul dintre soti are cetatenie diferita decat cea romana si ambii au resedinta in strainate, se aplica cu prioritate Regulamentul UE nr. 2201 din 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială cat și în materia autorității părinteşti. În cazul în care sotii sesizeaza instanta din Romania cu o cerere de divort si se constata ca aceasta instanta nu este competentă . Cererea de divorţ va fi respinsă ca nefiind de competenţa instanţelor de judecată naţionale (conform articolul 6 Regulamentul 2201 din 2003, care prevede ca in aceasta materie competenta stabilita la art. 3 are caracter exclusiv).

Astfel, potrivit art.3 Competenţă de fond Sectiunea 1 Divorţ, separare de drept şi anulare a căsătoriei din Regulamentul UE 2201/2003, (1).  Sunt competente să hotărască în problemele privind divorţul, separarea de drept şi anularea căsătoriei instanţele judecătoreşti din statul membru:

• pe teritoriul căruia se află:

 reşedinţa obişnuită a soţilor;
 ultima reşedinţă obişnuită a soţilor în condiţiile în care unul dintre ei încă locuieşte acolo;
 reşedinţa obişnuită a pârâtului;
 în caz de cerere comună, reşedinţa obişnuită a unuia dintre soţi;
 reşedinţa obişnuită a reclamantului în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin un an imediat înaintea introducerii cererii;
 reşedinţa obişnuită a reclamantului în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin şase luni imediat înaintea introducerii cererii şi în cazul în care acesta este fie resortisant al statului membru respectiv, fie, în cazul Regatului Unit şi al Irlandei, are „domiciliul” în acel loc;

• de cetăţenie a celor doi soţi sau, în cazul Regatului Unit şi al Irlandei, statul „domiciliului” comun.

6. Documente necesare pentru introducerea cererii de divort

Indiferent de motivul de divort invocat, sunt necesare urmatoarele documente:

• Copie conform cu originalul dupa certificatul de casatorie al sotilor,
• Copie conform cu originalul dupa Cartea de identitate sau pasaport valabil al sotului/sotilor care formuleaza cererea de divort;
• Daca exista copii minori , copie conform cu originalul dupa certificatele de nastere ale minorilor,
• Daca sotul/sotii reclamanti au resedinta in strainatate, este necesara depunerea in original a procurii speciale de reprezentare date avocatului. Sunt necesare si documente traduse de traducatori autorizati din care sa rezulte ca au resedinta in strainatate. Documente cum ar fi : dovada reședentei emise de statul strain, contracte de munca, contracte de inchiriere a locuintei, etc.
• Dovezi cu privire la veniturile realizate de fiecare soț, pe ultimele 6 luni;
• Dovada achitarii taxei de timbru.